IMPORT/EXPORT ROMANIA-FRANTA-TURCIA

Așa cum fiecare zonă geografică este renumită pentru meniul și aromele sale culinare, în aceeași măsură și modul în care se dezvoltă mediul de business este influențat de cultura și tradițiile locale. Fiecare nație și-a căpătat de-a lungul timpului, influențată de factori socio economici, de războaie, de diversitatea etnică și de religie, o identitate. 

Când o afacere din România, ajunge în punctul în care consideră că este momentul să iasă în lume, adică să facă export, este important să înțeleagă aceste elemente. De aceea orice mișcare de acest gen, este una strategică, complexă care implică mult studiu și o echipă care să conceapă un business plan adecvat acestei manevre. În anumite regiuni, lipsa de cunoaștere a obiceiurilor locale poate duce la stoparea oricărei colaborări viitoare, pentru că vă fi privită ca lipsă de respect. Relațiile economice externe, se bazează pe diplomație, înainte de orice. Înțelegerea și acceptarea mentalităților diferite, respectarea modului în care un partener privește o relație comercială și mai ales deschiderea către diversitate, sunt bazele unei colaborări pe termen lung. 

Noi am învățat făcând, și colaborând demult timp cu parteneri străini. Le vorbim limba, un element extrem de important, așa cum am menționat mai devreme. Și cum nimeni nu le poate face pe toate și nu poate vorbi toate limbile pământului, noi suntem specializati in relații comerciale cu Franța și Turcia.

Istoria comercială dintre Tara Românească si Turcia începe cu anul 1878 când au făcut pentru prima dată schimb de reprezentanți diplomatici.

De aici, alegând să privească înainte, relațiile economice au înflorit.

Imediat după Revoluție, românii au fost fermecați de bazarurile turcești, de bogăția acestora și mai ales de modul deosebit în care aceștia făceau negoț . Au adus în țară tot ce le-a căzut în mână și au dezvoltat o nouă rută comercială, apusă pe timpul regimului comunist.

Turcii la randul lor, au găsit în România o piață de desfacere avidă de haine colorate, de tiruri ce le puteau scoate marfa în Vestul Europei și de preferința românilor pentru bucătăria turcească.

Dar oricine a făcut comerț în Turcia, a venit cu aceeași impresie, solidaritatea turcilor și felul în care se promovează unii pe alții, mai ceva ca membrii unui grup consacrat de networking.

Muncesc mult, sunt iuți iar partenerii de afaceri sunt în proportie de 99 % barbati.

În ceea ce privește, relația comercială cu Franța, aici parteneriatul este vechi și bine înrădăcinat în cultura noastră. Suntem popor francofon și în Iasiul interbelic franceza era limba de salon. 

Franța este puternic reprezentată în România, prin firme ca Renault, Renault France, Airbus Group, Orange, Valeo, Carrefour, Engie, BRD – Société Générale și multe altele. În anul 2018, volumul schimburilor comerciale româno-franceze a fost de 9,03 miliarde Euro, în creştere cu 9,54% faţă de perioada similară din 2017. 

Cu ce ne ajută pe noi să știm toate acestea? În primul rând să înțelegem că amândouă piețele de desfacere sunt ofertante atât pentru investitorii străini dornici să intre pe piața românească cât și pentru antreprenorii români ce doresc să facă export. Pentru că dorim să fim mai aproape de investitori, să fim prezenți alături de ei încă de la început am deschis două Cabinete partenere în Istanbul și Paris. Amândouă fac primii pași cu antreprenorii de acolo care vor să investească în România. Deasemenea, cu ajutorul lor noi putem completa serviciile pentru grupurile de firme pe care le acompaniem între România și Turcia. În felul acesta asigurăm controlul și raportarea pentru grupuri de firme și asigurăm raportarea corectă a grupului. 

 

 

SUBVENTII PENTRU ANGAJATORI

Subvenționarea locurilor de munca presupune accesarea unui ajutor de stat cu scopul de a crea locuri noi de munca si de a stimula angajarea unor categorii de persoane considerate a fi vulnerabile.

Prin legea 76/2002 sunt definite 11 categorii de persoane vulnerabile pentru care statul oferă o subvenție de minim 2250 lei/luna, excepție făcând doar 2 categorii cu subvenții diferite.

Statul pune la dispoziția angajatorului un instrument de finanțare relativ simplu, care nu este condiționat de existenta unor programe cu fonduri europene, a unor dosare ample de finanțare, dar care nu este destul de mediatizat sau folosit in practica.

Noi am testat deja programul pentru absolvenți, pentru tinerii NEETS si pentru șomerii cu vârsta peste 45 de ani si va putem spune ca sistemul este anevoios dar nu ne-a învins.

Regăsim si la ANOFM aceleași paradigme din timpuri diferite. Când lucrezi cu administrația românească ai sentimentul ca ești in trecut si in viitor in același timp. In vreme ce decontul lunar pentru cei 2250 lei se depune electronic, cu semnătură electronica, pentru a ajunge la convenția cu ANOFM  a trebuit sa stampilam si sa semnam fiecare pagina al fiecărui document/copie depus.

Cu toate acestea, consideram ca sistemul merita folosit si ca poate reprezenta un ajutor semnificativ pentru un start up neaoș romanesc.

Listam mai jos categoriile de ajutoare, citate din legea 76/2002:

  1. Tineri cu risc de marginalizare

Tânăr cu risc de marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la punctul IV din lege, se înregistrează la agenția pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;

b) are dizabilităţi;

c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;

d) are copii în întreţinere;

e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

f) este victimă a traficului de persoane.

Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

  1. Tineri absolventi

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 2.250 lei. (art.80 alin.(1) din Legea nr.76/2002)

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, o sumă în cuantum de 2.250 lei pe o perioadă de 18 luni.(art.80 alin.(2) din Legea nr.76/2002)

Angajatorii care încadrează absolvenţi în condiţiile art. 80 sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de la data încheierii. (art.83 alin.(1) din Legea nr.76/2002)

  1. Tineri NEETS

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, tineri NEET primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.60 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.174/2002, art.108 alin.(1) Hotărârea Guvernului nr.377/2002).

Tânăr NEET – persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională.( art.5 pct.IV4 din Legea nr.76/2002).

  1. Someri de lunga durata

Somer de lungă durată – persoana care este şomer pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani şi pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani.(art.5 pct.IV^2 din Legea nr.76/2002)

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri de lungă durată primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.108 alin.(1) Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

  1. Persoane cu handicap

Angajatorii care în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană cu handicap, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

Această sumă se acordă şi în situaţia în care, în perioada de acordare a subvenţiei,  persoanele cu handicap subvenţionate nu mai au statut de persoană cu handicap.(art.85 alin.(3) din Legea nr.76/2002).

  1. Someri-parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.108 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

Această sumă se acordă şi în situaţia în care, în perioada de acordare a subvenţiei,  persoanele cu handicap subvenţionate nu mai au statut de părinte unic susţinător a familiei monoparentale.(art.85 alin.(3) din Legea nr.76/2002).

  1. Someri cu varsta peste 45 de ani

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.60 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.174/2002, art.108 alin.(1) Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

  1. Someri cu termen de 5 ani pana la pensionare

Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 2.250 lei. (art.85 alin.(5) din Legea nr.76/2002, art.60 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.174/2002, art.107 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

  1. Ucenici

Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în bază unui contract de ucenicie.

Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă constituie parte integrantă a contractului de ucenicie.

Formarea profesională realizată la locul de muncă în bază unui contract de ucenicie, prevăzută la art. 1 din lege, se organizează la inițiativa angajatorilor, de furnizori de formare profesională autorizați în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare furnizori de formare. Formarea profesională prin ucenicie cuprinde pregătirea teoretică și pregătirea practică, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.129/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, cu legile speciale care reglementează acea ocupație.

Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, în condițiile prezenței legi, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de o sumă în cuantum de 2250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limită fondurilor alocate cu această destinație.

  1. Stagiari-absolventi de studii superioare

Beneficiarii Legii nr. 335/2013 sunt absolvenţii de învăţământ superior care au diplomă de licenţă sau echivalentă şi, la debutul în profesie, se angajează cu contract individual de muncă pe un post conform specializării absolvite. Efectuarea stagiului se realizează, în baza contractului de stagiu, anexă la contractul individual de muncă.

Angajatorul care încheie un contract de stagiu, în condițiile prezenței legi, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de o sumă în cuantum de 2250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limită fondurilor alocate cu această destinație.

 

  1. Elevi si studenti angajati pe timpul vacantelor

Angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în vigoare.

Stimulentul financiar se acordă la cererea angajatorului din bugetul asigurărilor pentru șomaj.Perioada maximă de acordare a stimulentului financiar prevăzut este de 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.

Beneficiază de stimulentul financiar lunar prevăzut la  angajatorii care, pe perioada vacanţelor stabilită potrivit legii, încadrează în muncă elevi şi studenţi în baza:

a)  unui  contract  individual  de  muncă  pe urată  determinată,  egală  sau  mai  mică  decât  durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial;

b) unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei.

 

POVESTEA CU PAPUCI

Una dintre anomaliile din lumea de afaceri este poziționarea fata de etică. In parte asta este o consecintă a pietei libere care a ajuns la noi atat de tarziu.  Afacerile in vremea comunismului romanesc însemnau doar învârteli cu statul, iar după anii 90 afacerile însemnau tunuri si învârteli cu statul.

Mentalitatea de afaceri a romanilor s-a format in jurul acestor doua realități, sălbatic de adevărate. A păcăli si a fi păcălit in anii 90 era o chestiune care te poziționa automat in papucii de “Șmecher“sau de “Fraier”.

Papucii aia demodați sunt in continuare purtați, pe rând ambele perechi, in functie de locul si persoana la care se raportează utilizatorul. Ati văzut vreodată cum se schimbă unii de papuci? II poartă in locuri nepotrivite iar uneori oamenii cu papuci noi si frumoși si-i strâmbă pe ai lor ca sa intre in  tiparele care, nici ele, nu se mai potrivesc realității de astăzi.

Șmecherii” si „Fraierii” ii considerăpe cei cu papuci noi…”Visători” si încearcă să le arate ca lumea asta se învârte doar dacă ai pantofii potriviți, dacă acceptă să fie fraieri sau șmecheri pe rând unii fată de alții.

Si totuși se nasc Visătorii, o specie nouă care  inovează, care vrea mai mult doar daca e etic, care acceptă inconfortul progresului si care e dispusă să își asume munca pentru a-si îndeplini visele.  In hățișul lumii de afaceri in care ce sa vezi….cărțile sunt mereu făcute si totuși se întâmpla mereu lucruri neașteptat de noi, visătorii se zbat sa fie.

Știu câțiva visători care au depășit mai multe milioane de lei pe an si știu si visători care se pierd in idei si hipstereala si vad business-ul in sine ca pe un concept corupt.

Si pana la urma care credeți voi ca e morala din povestea papucilor ?