CUM SA BENEFICIEZ DE SERVICII DE CONSULTANTA DE BUSINESS IN ROMANIA?

Dacă faci afaceri de ceva timp în România știi deja că asta vine la pachet cu un puzzle de legislație și o nebuloasă de influențe în ce privește deciziile în afaceri. Drumul lupului singuratic care pornește o afacere în timp ce toți din jurul lui se tem și majoritatea îi prezintă cele mai negative scenarii, se încheie o dată cu primele reușite notabile în afacerea sa.

Urmează apoi un alt drum în care toți doresc ceva de la el sau pur și simplu au foarte multe păreri despre cum ar trebui să își conducă și să își construiască afacerea. În această etapă, antreprenorul simte cel mai mult nevoia de consultanță. În spațiul public va găsi cu ușurință o sumedenie de coach, mentori și de consultanți gata să îl ajute să facă lumină în business-ul sau.

Inevitabil se pune întrebarea: Cum îți alegi un consultant în afaceri , în această piața în creștere și dintr-o oferta atât de colorată?

Iată 4 idei care să te ghideze în alegerea ta:

  1. Coerență- Cele mai multe afaceri din România suferă de o lipsă de coerentă în acțiuni, imagine, misiune/servicii  și produse oferite, dorința și visele fondatorului etc. Caută un consultant care este coerent și concret în mesajul pe care ți-l livrează de la primul contact. Nu ai nevoie de încă o abordare abstractă pentru problemele tale concrete ci de o persoană care să le abordeze pragmatic.
  2. Calitate– Un consultant de business are o educație economică solidă și cunoștințe foarte diverse despre sistemele unei firme. Că să poți crea o afacere trebuie nu doar să ai un sistem-rețeta pus pe picioare, ci să ai un business model foarte clar susținut de un sistem. Consultantul tău trebuie să poată să discute cu ușurință despre un proces operațional dintr-o fabrică și un standard de calitate ISO, altfel nivelul lui nu este suficient pentru a livra calitate.
  3. Consistență– La fel că un bun roman, afacerea ta are nevoie de o serie de scenarii clare și coerente. Dacă informația din aceste scenarii nu este consistentă, nu faci decât să amplifici problemele existente. Un bun consultant va identifica  hibele în scenariu și va da consistentă livrării sale. Orele tale de consultanță trebuie să se concretizeze în pachete de materiale sub diverse forme, în livrabile pe care să le poți refolosi pe termen lung.
  4. Calibru– Nu te sfătuim niciodată să accepți critica de la cineva la care nu ai merge pentru sfat, dar nici să accepți sfaturi de la cineva care nu are la rândul său rezultate concrete. Este imposibil să verifici planul de afaceri cu o persoană care nu a plătit salarii câțiva ani sau care nu a trecut la rândul sau printr-o poveste de succes. În nici un caz nu îți recomandăm să alegi sablonisti care își bazează diagnosticul pe diverse teste, ca la examenul de permis auto. Ai nevoie de un om de business lângă ține, nu de un tester.

Ne-am bucura sincer să auzim despre poveștile voastre de succes și despre modul în care în echipă cu un consultant ați reușit să depășiți barierele pe care le-ați întâmpinat în afacerile voastre. Am vrea să învățăm și din experiențele voastre negative și să le împărtășim cu alți antreprenori care sunt în căutarea unui consultant și de aceea vă invităm să ne lăsăți un feedback la contact@greenbooks.ro

SAF-T scurta istorie de armonizare a raportării contabile

SAF-T este o declarație informativă comparabilă nivel de complexitate cu situațiile financiare anuale. Având ca fundament standardul  de raportare OECD https://www.oecd.org, ea face parte din pachetul de măsuri de transparență în raportare, și este deja funcțională în câteva state membre: Austria, Franța, Lituania, Portugalia, Polonia și Luxembourg.

Ca punem în context această raportare, amintim o dată cu lansarea pieței unice și a monedei unice în comunitate, în perioada 1990-1999, UE a făcut eforturi considerabile pentru armonizarea legislației din domeniul financiar-contabil. Obiectivul a fost crearea unor standarde comune de raportare care permită atât structurilor naționale cât și celor europene compare datele raportate de statele membre. Acestea, ghidate de Directiva  IV https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex:32013L0034 au armonizat legislația de raportare financiară și din 2005 au început implementarea SAF-T. Primul stat care a implementat acest sistem de raportare este Austria, unde raportarea este funcțională din 2009.

România, membră UE din anul 2007, a parcurs drumul armonizării legislației financiar-contabile cu o anumită întârziere fata de restul statelor. Această întârziere se datorează și faptului abia după aderarea la UE s-a adoptat legislația din domeniul financiar care permită armonizarea cu legislația europeană. (În etapa pre-aderare efortul de armonizare a fost unul minimal) În vreme ce există multe domenii în care legislația europeană națională nu este încă în acord cu cea UE, printre care și teme fiscale, considerăm îndeplinit cel puțin acest obiectiv de raportare prin adoptarea OMFP 1802/2014-pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.

În acest context în care datele raportate au un grad foarte ridicat de armonizare, focusul OECD rămâne prețul de transfer și controlul economic trans-național. Cunoscând acest istoric, adoptarea SAF-T se conturează a fi exact acel instrument care permite atât UE cât și statelor membre asigure un control mult mai complex și mai frecvent al datelor raportate de agenți economici. Reținem astfel adoptarea raportării prin SAF-T presupune din start un nivel ridicat de transparență asumat față de statele membre.

Raportarea va fi obligatorie în România din ianuarie 2022 pentru toate societățile mari, termenele pentru IMMuri nefiind încă stabilite. Marii producători și implementatori de soft sunt deja pregătiți tehnic pentru SAF-T, pe baza experiențelor euopene.

Tehnic, SAF-T presupune colectarea datelor din Registrul Jurnal și raportarea lor într-un formal *xml, conform structurii propusă de ANAF aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/ANEXA_1_v7_101121.pdf. Pentru a clarifica o întrebare reluată în mediul on-line, fișierul nu presupune atașarea de documente justificative, raportarea fiind făcută exclusiv la nivel de înregistrare contabilă. Analizând în detaliu structura propusă de ANAF, se înțelege raportarea prin SAF-T presupune în fapt transmiterea într-un format comprimat a tuturor înregistrărilor contabile efectuate de către agentul economic.

Utilizarea acestui fișier de către ANAF, fiscul din țările membre, structurile UE va permite creșterea numărului de controale fiscale și creșterea conformării în general. Până la utilizarea SAF-T verificarea fiscală a presupus automat deplasarea la sediul contribuabilului și verificarea documentelor justificative ale societății și/sau încrucișarea cu alte informații de la societăți cu care s-au derulat tranzacții.

Așteptăm astfel o transformare a controlului fiscal după implementarea SAF-T. Așteptarea este ca verificarea fiscală în formă actuală va trebui scadă considerabil, pentru SAF-T va permite încrucișări complexe de date, volume de date verificate mult mai importante și verificări automate incomparabil superioare fata de verificările existente.

 

 

 

 

 

DECLARAREA CONTRACTELOR CU FIRMELE STRAINE (NEREZIDENTI)

Ordinul ANAF 2994/2016 stabileşte procedura de înregistrare a contractelor încheiate între persoane juridice române, dar şi persoane juridice străine care desfăşoară activitate în România şi persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente.
Articolul 1 din ordin prevede obligatia contribuabililor români de a declara la ANAF contractele încheiate cu persoanele nerezidente ce prestează servicii pe teritoriul Romaniei în favoarea acestora:

ART. 1
(1) Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat au obligaţia să înregistreze contractele/documentele încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente care execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror altor servicii prestate în România care generează venituri impozabile.
Fara a fi importanta durata contractelor, acestea se declara la ANAF in termen de 30 de zile de la data semnării contractului:
Art 3
(1) Înregistrarea contractelor/documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României de la art. 1 se realizează prin depunerea la organul fiscal competent a formularului 017 “Declaraţie de înregistrare a contractelor, documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României, iniţiale/adiţionale (conexe), încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente”, cod MFP 14.13.01.40/n, prevăzut în anexa nr. 1, fără a fi însoţit de documente doveditoare ale datelor înscrise în declaraţie.
(2) Declaraţia se completează şi se depune pentru fiecare contract sau document care justifică prestările efective de servicii efectuate pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractelor sau de la data emiterii oricăror documente prevăzute de lege.

Aceasta informatie este transmisa la ANAF folosind Formularul 017 ”Declarație de înregistrare a contractelor/documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României, inițiale/adiționale (conexe), încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente” , document care poate fi depus electronic sau pe support hartie.
Acest document nu este necesar sa fie insotit de copia contractelor si/sau alte documente justificative,

Neraportarea acestor contracte la ANAF poate atrage și sanctiuni sub formă de avertisment scris sau amendă de la 500 lei la 5000 lei conform art 337 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.