CUM SCOT BANII DIN FIRMA ?

Una dintre cele mai acute întrebări ale antreprenorilor se referă la modul legal în care banii dintr-un SRL se întorc sau ajung în buzunarele antreprenorului.  Listăm mai jos 10 metode perfect legale pentru a scoate bani din firmă si  câteva informații despre taxele aferente acestora.

1.Decontarea cheltuielilor făcute pentru firma (taxe 0)

Organizează cheltuielile personale si profesionale si fă o separare foarte clară între acestea. Cheltuielile deductibile se referă la acelea ce pot fi decontate pe firma. Practic poți retrage din firma contravaloarea cheltuielilor făcute de tine dar care ii servesc desfășurării activității firmei. Pentru a sti ce cheltuieli poți deconta te poți folosi de categoria “cheltuieli deductibile” din codul fiscal https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A25

O alta metoda pentru a sti ce poți deconta este de a evalua singur categoriile de cheltuieli pe care vrei sa le deduci. Dacă ele sunt logice si dacă poți explica oricând unui verificator de ce ai nevoie sa angajezi cheltuiala x pentru a desfășura activitatea, tot ce rămâne e sa te sfătuiești cu contabilul tău pe detalii si poți deconta.

2. Retragerea unui avans de cheltuieli (taxe 0)

Dacă ai nevoie sa retragi un avans, pentru aceste viitoare cheltuieli de decontat, poți retrage pana la 5000 euro.(Nu uita când faci plățile sa respecți plafonul plăților cash)  Nu uita ca aceste sume trebuiesc justificate cu documente si ca nu poți depăși aceasta suma cumulata. Spre exemplu dacă ai ridicat un avans de 5000 euro, poți sa justifici 1000 de euro, iar luna următoare poți retrage maxim 1000 euro din nou ca sa nu depășești acest prag.

Practic, în funcție de câte trageri de sume ai, vei avea grija ca în permanenta sa nu depășești acest prag.

3.Plata de dividende (taxe 5% respectiv 8%)

O data la fiecare 3 luni, ai posibilitatea de a retrage dividende împreună cu asociații tai. Dacă ai asociați, nu vei putea ridica doar tu dividende, adică părți din profitul firmei, ci toți asociații vor ridica proporțional din profit în același timp. La plata dividendelor, contabilul tău va calcula si va retine  un impozit de 5% (2022) 8% (după 2023) pe care va trebi sa îl plătești în luna următoarea reținerii sale. (ex. În noiembrie plătesc dividende nete si rețin impozitul, în luna decembrie plătesc impozitul reținut). Mai sunt câteva obligații pe care trebuie sa le verifici cu contabilul: pragul pentru plata contribuțiilor (costuri suplimentare), declarația pe venitul unic si întocmirea unui bilanț interimar, dacă este cazul.

4.Plata unor drepturi de autor (taxe 10%)

Dacă ai o marca înregistrată pe numele tău sau dacă produci conținut pentru care vrei sa păstrezi dreptul de autor, poți întocmi un contract de drepturi de autor cu firma ta si poți fi plătit în baza acestuia. Contractul de drepturi de autor are taxe mai mici decât ale unui salariu (10%) si se raportareazăsi el în declarația unică.

5. Plata salariilor (taxe 45%)

Asociatul si/sau administratorul are dreptul de a se angaja în firma si a încasa salarii si alte drepturi salariale (tichete de masă, indemnizația de mobilitate etc.) la fel ca orice alta persoana. Așa cum poate te așteptai, aceasta este cea mai “scumpă” formă de remunerare a unui asociat/administrator.

6. Plata unei diurne/indemniatie de deplasare (taxe 0)

Administratorul poate primi diurnă/indemnizație de deplasare pentru deplăsările pe care le face în interesul firmei.

Există o bază legală care stabilește care este nivelul maxim al diurnei atunci când se acordă pentru deplasări în România si în străinătate, o poți consulta aici:

https://lege5.ro/Gratuit/geydsnrsgi/diurna-hotarare-518-1995?dp=gizdmmbqgazde

7. Achiziții de bunuri personale de la asociat/administrator (taxe 0)

Asociatul si/sau administratorul poate vinde societății bunuri necesare desfășurării activității societății: un calculator, o tabletă, un telefon sau o mașină, toate pot deveni elementele unui contract de vânzare-cumparare. Desigur, la fel ca si pentru toate celelalte categorii, se va folosi un preț corect iar bunurile cumparate vor fi realmente folosite în activitate.

 

SAF-T scurta istorie de armonizare a raportării contabile

SAF-T este o declarație informativă comparabilă nivel de complexitate cu situațiile financiare anuale. Având ca fundament standardul  de raportare OECD https://www.oecd.org, ea face parte din pachetul de măsuri de transparență în raportare, și este deja funcțională în câteva state membre: Austria, Franța, Lituania, Portugalia, Polonia și Luxembourg.

Ca punem în context această raportare, amintim o dată cu lansarea pieței unice și a monedei unice în comunitate, în perioada 1990-1999, UE a făcut eforturi considerabile pentru armonizarea legislației din domeniul financiar-contabil. Obiectivul a fost crearea unor standarde comune de raportare care permită atât structurilor naționale cât și celor europene compare datele raportate de statele membre. Acestea, ghidate de Directiva  IV https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex:32013L0034 au armonizat legislația de raportare financiară și din 2005 au început implementarea SAF-T. Primul stat care a implementat acest sistem de raportare este Austria, unde raportarea este funcțională din 2009.

România, membră UE din anul 2007, a parcurs drumul armonizării legislației financiar-contabile cu o anumită întârziere fata de restul statelor. Această întârziere se datorează și faptului abia după aderarea la UE s-a adoptat legislația din domeniul financiar care permită armonizarea cu legislația europeană. (În etapa pre-aderare efortul de armonizare a fost unul minimal) În vreme ce există multe domenii în care legislația europeană națională nu este încă în acord cu cea UE, printre care și teme fiscale, considerăm îndeplinit cel puțin acest obiectiv de raportare prin adoptarea OMFP 1802/2014-pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.

În acest context în care datele raportate au un grad foarte ridicat de armonizare, focusul OECD rămâne prețul de transfer și controlul economic trans-național. Cunoscând acest istoric, adoptarea SAF-T se conturează a fi exact acel instrument care permite atât UE cât și statelor membre asigure un control mult mai complex și mai frecvent al datelor raportate de agenți economici. Reținem astfel adoptarea raportării prin SAF-T presupune din start un nivel ridicat de transparență asumat față de statele membre.

Raportarea va fi obligatorie în România din ianuarie 2022 pentru toate societățile mari, termenele pentru IMMuri nefiind încă stabilite. Marii producători și implementatori de soft sunt deja pregătiți tehnic pentru SAF-T, pe baza experiențelor euopene.

Tehnic, SAF-T presupune colectarea datelor din Registrul Jurnal și raportarea lor într-un formal *xml, conform structurii propusă de ANAF aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/ANEXA_1_v7_101121.pdf. Pentru a clarifica o întrebare reluată în mediul on-line, fișierul nu presupune atașarea de documente justificative, raportarea fiind făcută exclusiv la nivel de înregistrare contabilă. Analizând în detaliu structura propusă de ANAF, se înțelege raportarea prin SAF-T presupune în fapt transmiterea într-un format comprimat a tuturor înregistrărilor contabile efectuate de către agentul economic.

Utilizarea acestui fișier de către ANAF, fiscul din țările membre, structurile UE va permite creșterea numărului de controale fiscale și creșterea conformării în general. Până la utilizarea SAF-T verificarea fiscală a presupus automat deplasarea la sediul contribuabilului și verificarea documentelor justificative ale societății și/sau încrucișarea cu alte informații de la societăți cu care s-au derulat tranzacții.

Așteptăm astfel o transformare a controlului fiscal după implementarea SAF-T. Așteptarea este ca verificarea fiscală în formă actuală va trebui scadă considerabil, pentru SAF-T va permite încrucișări complexe de date, volume de date verificate mult mai importante și verificări automate incomparabil superioare fata de verificările existente.

 

 

 

 

 

DECLARAREA CONTRACTELOR CU FIRMELE STRAINE (NEREZIDENTI)

Ordinul ANAF 2994/2016 stabileşte procedura de înregistrare a contractelor încheiate între persoane juridice române, dar şi persoane juridice străine care desfăşoară activitate în România şi persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente.
Articolul 1 din ordin prevede obligatia contribuabililor români de a declara la ANAF contractele încheiate cu persoanele nerezidente ce prestează servicii pe teritoriul Romaniei în favoarea acestora:

ART. 1
(1) Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat au obligaţia să înregistreze contractele/documentele încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente care execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror altor servicii prestate în România care generează venituri impozabile.
Fara a fi importanta durata contractelor, acestea se declara la ANAF in termen de 30 de zile de la data semnării contractului:
Art 3
(1) Înregistrarea contractelor/documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României de la art. 1 se realizează prin depunerea la organul fiscal competent a formularului 017 “Declaraţie de înregistrare a contractelor, documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României, iniţiale/adiţionale (conexe), încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente”, cod MFP 14.13.01.40/n, prevăzut în anexa nr. 1, fără a fi însoţit de documente doveditoare ale datelor înscrise în declaraţie.
(2) Declaraţia se completează şi se depune pentru fiecare contract sau document care justifică prestările efective de servicii efectuate pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractelor sau de la data emiterii oricăror documente prevăzute de lege.

Aceasta informatie este transmisa la ANAF folosind Formularul 017 ”Declarație de înregistrare a contractelor/documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României, inițiale/adiționale (conexe), încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente” , document care poate fi depus electronic sau pe support hartie.
Acest document nu este necesar sa fie insotit de copia contractelor si/sau alte documente justificative,

Neraportarea acestor contracte la ANAF poate atrage și sanctiuni sub formă de avertisment scris sau amendă de la 500 lei la 5000 lei conform art 337 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.