2021- NOUL COD FISCAL

Anul 2021 va începe cu o serie de modificări introduse prin Legea 296/2020 pentru modificarea Codului Fiscal  și Legea 295/2020 pentru modificarea Codului de Procedură fiscală, ambele  publicate în MOF 1266 din 21 decembrie 2020.De asemenea, la 31 dec 2020 s-a publicat OUG 226 care amână o parte dintre aceste măsuri pentru anul 2022. 

propunem abordarea celor mai importante dintre ele, după numărul de persoane fizice și juridice impactate de schimbări:

Deși România nu funcționează încă în sisteme de tip Holding, se clarifică tratamentul și funcționalitatea Grupului Fiscal. Începând cu 2021, grupurile de firme vor putea raporta și plăti un impozit pe profit cumulat la nivelul grupului fiscal.

• Sumele nedeductibile reprezentând 50% din cheltuielile realizate pentru folosirea mașinii în scop personal, nu vor mai putea fi considerate venituri asimilate salariilor.

• Tichetele cadou acordate de o societate unor persoane fizice care nu sunt într-o relație generatoare de venituri salariale cu această sunt venituri din alte surse și sunt subiect doar de 10% impozit pe venit.

Se prelungesc anumite mecanisme simplificate în relația cu ANAF: eșalonarea simplificată, nexecutarea datoriilor, alocarea TVA-ului de rambursat fără control, până la 31 martie 2021.

Există o serie de măsuri de reorganizare a modului de control, raportare și contestare în relația cu ANAF-Serviciul de Inspecție Fiscală. Aceste măsuri au rolul de a clarifica abilitatea inspectorilor ANAF  de a interpreta anumite aspecte legislative, precum și a separă și clarifica modul în care se contestă actele de control.

Se amână termenele de depunere a declarațiilor 230 și a declarației unice și se clarifică anumite funcționalități din formularul declarației unice.

• Se modifica salariul minim pe economie începând cu 01 ianuarie la 2300 lei, doar pentru funcțiile care nu sunt încadrate în baza studiilor superioare.

•Se introduce un nou ajutor de telemuncă, în valoare de 400 lei/lunar, pentru suportarea cheltuielilor de folosire a locuinței ca spațiu de lucru.

Regăsiți mai jos măsurile anunțate inițial pentru 2021, vehiculate deja în mediul online și care vor fi aplicate din 2022:

Crește plafonul de TVA la încasare de la 2.250.000 LEI la 4.500.000 lei. Se menține termenul de exercitare a opțiunii până la 25 Ianuarie.

Crește plafonul de achiziție cu TVA  de 5% a locuințelor până la contravaloarea a 140.000 euro

Se va acordă deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor în proporție de 100% până începand cu 2022. Pentru 2021, rămâne valabil procentul de 30%.

De asemenea,   amintim de verificarea încadrării  în plafoanele fiscale valabile în 2021 și de posibilitatea de a exercită opțiunea privind TVA-ul la încasare până la 25 ianuarie.

Planificare bugetară pas cu pas

Deseori aud în jurul meu cuvinte ca: strategie, planificare, proces și valoare adăugată.

Cumva supra verbalizate, mereu reinterpretate pentru a „scoate ceva” din orice situație, conceptele își pierd din conținut și devin niște zburătoare abstracte, inaccesibile omului de rând.

Întotdeauna am crezut în lucrurile simple, cred că adevărata finețe a unui profesionist nu se simte în fluxuri complicate și reguli rigide, în numărul de ștampile aplicate sau semnături pe formulare ci în lucruri care merg unse, simplu și aproape pe nevăzute. Îmi plac economiștii pe care aproape nu îi simți pentru că își fac treabă atât de bine, încât îți pare că nu au făcut nimic.

Abordarea mea asupra planificării este una extrem de simplă. Puteți folosi absolut orice instrument vreți, de la creion la SAP sau la Excel, important este să cunoașteți 2 aspecte cheie: Profitul și Cash flow-ul.

Primul pas în înțelegerea planificării este exact acesta: fluxurile de Profit și Cash Flow merg întotdeauna împreună, iar prima alegere de făcut este cum le urmăriți pe amândouă. Sfatul meu ar fi să faceți planificarea pe fluxuri de venit și cheltuieli (adică pe bază profitului) și să aplicați apoi o formulă de trecere de la profit la cash.

Există multe argumente pentru care recomand acest traseu, în mare parte legate de comparabilitatea datelor și modul lor de evaluare și folosire de către instituțiile statului. În acest punct se presupune că știm deja care este misiunea businessului nostru și care este diferența dintre o plată și o cheltuială. Dacă nu este așa, recomand clarificarea acestor concepte înainte de a avansa.

O data ce am stabilit că începem planificarea prin profit, adică venituri și cheltuieli, se impune un fir logic al lucrării, cât se poate de simplu.

Îl descriu foarte pe scurt și promit că voi lega încă 4 articole de acesta pentru a descrie mai în detaliu conceptele:

  • Primul buget al unei companii este bugetul de vânzări.(Cifra de afaceri, cel mai comun indicator economic). Contează mult cât poți produce și în ce condiții, dar până la urmă veniturile vor fi descrise nu prin capacitatea de producție ci prin capacitatea de a vinde respectivele servicii sau produse. În scrierea acestui buget se iau în calcul diverși factori, aici intervine finețea planificării dar și deciziile obiective. Variațiile vor avea întotdeauna argumente concrete, măsuri efective ce vor putea fi transformate în obiective de urmărit.

a. În zona de costuri se descriu bugetele de marketing. Cu alte cuvinte, toate planurile de creșteri și mențineri ale vânzărilor se traduc în inițiative de marketing și costuri aferente acestora. Atașat vânzării este și bugetul de desfacere, adică toate costurile ocazionate cu vânzarea și/sau transportul efectiv ale bunurilor vândute.

  • Al doilea buget este cel de producție sau operațional. Planificând operaționalul vedem care sunt resursele umane și materiale de care avem nevoie pentru a „produce” bunurile sau serviciile pe care le-am planificat în Cifra de Afaceri. În această etapă se dimensionează personalul pe măsura evoluției de vânzări planificată. În funcție de structurile pe care le folosiți, puteți face sub bugete: ex. materiale.
  • Urmează bugetul de investiții, acesta completează necesarul pentru capacitatea de producție așteptată. Fiecare investiție este analizată din perspectiva duratei de folosința și a modului de acoperire a acesteia din profiturile generate. (Return of investments și derivatele).
  • Ultimul buget este cel general, al costurilor de structură. În el înglobăm personalul indirect (funcțiile suport ale companiei) dar și cheltuielile generale de administrație: de la salariul directorului general la costurile licenței pentru softul juridic folosit. Acest cost vorbește despre productivitatea muncii la fel de mult ca bugetul de producție. Firul logic ajuns aici spune că degeaba producem mult și ținem costurile de producție cât mai mici, dacă de fapt nu suntem suficient de rentabili cât să merite efortul. Un cost de structură care depășește 20% din total costuri poate ascunde un aparat de conducere neperformant, în vreme ce un cost de structură foarte mic, de până în 10%, poate ascunde o serie de responsabilități neîndeplinite. (Exemplu: dacă nu ați îndeplinit condițiile codului muncii în ce privește evaluarea personalului cu siguranță costurile de HR sunt mai mici acum, dar ele ascund de fapt condiții legale neîndeplinite, posibile viitoare amenzi și litigii etc.)

După ce ați parcurs acești pași, ar trebui să aveți deja o viziune asupra profitului viitor dar și o listă de măsuri de îndeplinit (de Marketing, de HR etc.) pentru a ajunge acolo.

Pe cât de important este să cunoaștem situația în care ne aflăm și încotro ne îndreptăm, pe atât de important este să existe o urmărire a acestor obiective. Doar urmărind implementarea planului putem spune că avem o conducere strategică a firmei.

Ce ne rămâne de făcut apoi este să ne adaptăm în tot ceea ce facem și să urmărim oportunitățile pieței în contextul în care ne aflăm.

 

Cum și unde redirecționăm eficient impozitul pe profit/venit

Toamna începem să numărăm bobocii în antreprenoriat, scriem bugete, facem bilanțuri și ne pregătim de un nou an. Sperăm să fie pentru toți un an mai bun, plin de învățămintele celui care a trecut.

În același timp este un moment în care profitul anual începe să se contureze și ,zicem noi, ar trebui să ne gândim și la ce dăm înapoi societății.

În România 1 din 5 companii alege să redirecționeze impozitul pe profit/venit. Cu o rată de doar 20% din capacitatea națională de redirecționare, ONG-urile supraviețuiesc cum pot și în vreme ce își asumă roluri extrem de importante pentru societatea civilă.

Ne dorim să punem și noi umărul în a crește acest procent și de aceea va amintim condițiile de sponsorizare deductibilă (adică sponsorizare fără costuri pentru societate):

CAZUL 1: Dacă societatea are mai mult de 1 mil euro Cifra de Afaceri, ea poate direcționa 20% din impozitul pe profit dar nu mai mult de 5 la mie din Cifra de Afaceri.

Practic, se calculează acești 2 indicatori și putem dona valoarea cea mai mică obținută ca rezultat

Aceste sume pot fi donate către orice ONG înregistrat conform legii.

CAZUL 2: Dacă societatea are mai puțin de 1 mil euro Cifra de Afaceri, ea poate direcționa 20% din impozitul pe micro către un ONG care are cel puțin un serviciu social acreditat.

Este important atât să redirecționăm cât și să selectăm cum trebuie ONG-ul pe care vrem să îl sprijinim. Noi am ales să susținem Asociația SCUT care de 20 ani reintegrează în societate tinerii ieșiți din centrele de plasamente. Dincolo de scopul social al SCUT-ului, vedem necesitatea integrării în câmpul muncii a acestor tineri și ne gândim (inclusiv la nivel economic) la cât de importante sunt costurile societății dacă misiunea nu este realizată.

Apropo, știați că în România nu există un serviciu de stat care să suplinească acest rol?

Mai departe, ne propunem să va sprijinim în demersul donației și de aceea va oferim PRO BONO o discuție cu unul dintre specialiștii noștri pentru a va oferi detaliile tehnice pe care trebuie să le știți pentru redirecționare.

Nu ezitați să folosiți această oportunitate și să ne scrieți la: contact@greenbooks.ro