2021- NOUL COD FISCAL

Anul 2021 va începe cu o serie de modificări introduse prin Legea 296/2020 pentru modificarea Codului Fiscal  și Legea 295/2020 pentru modificarea Codului de Procedură fiscală, ambele  publicate în MOF 1266 din 21 decembrie 2020.De asemenea, la 31 dec 2020 s-a publicat OUG 226 care amână o parte dintre aceste măsuri pentru anul 2022. 

Vă propunem abordarea celor mai importante dintre ele, după numărul de persoane fizice și juridice impactate de schimbări:

• Deși România nu funcționează încă în sisteme de tip Holding, se clarifică tratamentul și funcționalitatea Grupului Fiscal. Începând cu 2021, grupurile de firme vor putea raporta și plăti un impozit pe profit cumulat la nivelul grupului fiscal.

• Sumele nedeductibile reprezentând 50% din cheltuielile realizate pentru folosirea mașinii în scop personal, nu vor mai putea fi considerate venituri asimilate salariilor.

• Tichetele cadou acordate de o societate unor persoane fizice care nu sunt într-o relație generatoare de venituri salariale cu această sunt venituri din alte surse și sunt subiect doar de 10% impozit pe venit.

• Se prelungesc anumite mecanisme simplificate în relația cu ANAF: eșalonarea simplificată, nexecutarea datoriilor, alocarea TVA-ului de rambursat fără control, până la 31 martie 2021.

Există o serie de măsuri de reorganizare a modului de control, raportare și contestare în relația cu ANAF-Serviciul de Inspecție Fiscală. Aceste măsuri au rolul de a clarifica abilitatea inspectorilor ANAF  de a interpreta anumite aspecte legislative, precum și a separă și clarifica modul în care se contestă actele de control.

• Se amână termenele de depunere a declarațiilor 230 și a declarației unice și se clarifică anumite funcționalități din formularul declarației unice.

• Se modifica salariul minim pe economie începând cu 01 ianuarie la 2300 lei, doar pentru funcțiile care nu sunt încadrate în baza studiilor superioare.

•Se introduce un nou ajutor de telemuncă, în valoare de 400 lei/lunar, pentru suportarea cheltuielilor de folosire a locuinței ca spațiu de lucru.

Regăsiți mai jos măsurile anunțate inițial pentru 2021, vehiculate deja în mediul online și care vor fi aplicate din 2022:

• Crește plafonul de TVA la încasare de la 2.250.000 LEI la 4.500.000 lei. Se menține termenul de exercitare a opțiunii până la 25 Ianuarie.

• Crește plafonul de achiziție cu TVA  de 5% a locuințelor până la contravaloarea a 140.000 euro

• Se va acordă deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor în proporție de 100% până începand cu 2022. Pentru 2021, rămâne valabil procentul de 30%.

De asemenea,  vă amintim de verificarea încadrării  în plafoanele fiscale valabile în 2021 și de posibilitatea de a exercită opțiunea privind TVA-ul la încasare până la 25 ianuarie.

SUBVENTII PENTRU ANGAJATORI

Subvenționarea locurilor de munca presupune accesarea unui ajutor de stat cu scopul de a crea locuri noi de munca si de a stimula angajarea unor categorii de persoane considerate a fi vulnerabile.

Prin legea 76/2002 sunt definite 11 categorii de persoane vulnerabile pentru care statul oferă o subvenție de minim 2250 lei/luna, excepție făcând doar 2 categorii cu subvenții diferite.

Statul pune la dispoziția angajatorului un instrument de finanțare relativ simplu, care nu este condiționat de existenta unor programe cu fonduri europene, a unor dosare ample de finanțare, dar care nu este destul de mediatizat sau folosit in practica.

Noi am testat deja programul pentru absolvenți, pentru tinerii NEETS si pentru șomerii cu vârsta peste 45 de ani si va putem spune ca sistemul este anevoios dar nu ne-a învins.

Regăsim si la ANOFM aceleași paradigme din timpuri diferite. Când lucrezi cu administrația românească ai sentimentul ca ești in trecut si in viitor in același timp. In vreme ce decontul lunar pentru cei 2250 lei se depune electronic, cu semnătură electronica, pentru a ajunge la convenția cu ANOFM  a trebuit sa stampilam si sa semnam fiecare pagina al fiecărui document/copie depus.

Cu toate acestea, consideram ca sistemul merita folosit si ca poate reprezenta un ajutor semnificativ pentru un start up neaoș romanesc.

Listam mai jos categoriile de ajutoare, citate din legea 76/2002:

  1. Tineri cu risc de marginalizare

Tânăr cu risc de marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la punctul IV din lege, se înregistrează la agenția pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;

b) are dizabilităţi;

c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;

d) are copii în întreţinere;

e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

f) este victimă a traficului de persoane.

Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

  1. Tineri absolventi

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 2.250 lei. (art.80 alin.(1) din Legea nr.76/2002)

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, o sumă în cuantum de 2.250 lei pe o perioadă de 18 luni.(art.80 alin.(2) din Legea nr.76/2002)

Angajatorii care încadrează absolvenţi în condiţiile art. 80 sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de la data încheierii. (art.83 alin.(1) din Legea nr.76/2002)

  1. Tineri NEETS

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, tineri NEET primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.60 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.174/2002, art.108 alin.(1) Hotărârea Guvernului nr.377/2002).

Tânăr NEET – persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională.( art.5 pct.IV4 din Legea nr.76/2002).

  1. Someri de lunga durata

Somer de lungă durată – persoana care este şomer pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani şi pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani.(art.5 pct.IV^2 din Legea nr.76/2002)

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri de lungă durată primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.108 alin.(1) Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

  1. Persoane cu handicap

Angajatorii care în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană cu handicap, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

Această sumă se acordă şi în situaţia în care, în perioada de acordare a subvenţiei,  persoanele cu handicap subvenţionate nu mai au statut de persoană cu handicap.(art.85 alin.(3) din Legea nr.76/2002).

  1. Someri-parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.108 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

Această sumă se acordă şi în situaţia în care, în perioada de acordare a subvenţiei,  persoanele cu handicap subvenţionate nu mai au statut de părinte unic susţinător a familiei monoparentale.(art.85 alin.(3) din Legea nr.76/2002).

  1. Someri cu varsta peste 45 de ani

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă. (art.85 alin.(1) din Legea nr.76/2002, art.60 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.174/2002, art.108 alin.(1) Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

  1. Someri cu termen de 5 ani pana la pensionare

Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 2.250 lei. (art.85 alin.(5) din Legea nr.76/2002, art.60 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.174/2002, art.107 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr.377/2002)

  1. Ucenici

Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în bază unui contract de ucenicie.

Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă constituie parte integrantă a contractului de ucenicie.

Formarea profesională realizată la locul de muncă în bază unui contract de ucenicie, prevăzută la art. 1 din lege, se organizează la inițiativa angajatorilor, de furnizori de formare profesională autorizați în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare furnizori de formare. Formarea profesională prin ucenicie cuprinde pregătirea teoretică și pregătirea practică, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.129/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, cu legile speciale care reglementează acea ocupație.

Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, în condițiile prezenței legi, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de o sumă în cuantum de 2250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limită fondurilor alocate cu această destinație.

  1. Stagiari-absolventi de studii superioare

Beneficiarii Legii nr. 335/2013 sunt absolvenţii de învăţământ superior care au diplomă de licenţă sau echivalentă şi, la debutul în profesie, se angajează cu contract individual de muncă pe un post conform specializării absolvite. Efectuarea stagiului se realizează, în baza contractului de stagiu, anexă la contractul individual de muncă.

Angajatorul care încheie un contract de stagiu, în condițiile prezenței legi, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de o sumă în cuantum de 2250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limită fondurilor alocate cu această destinație.

 

  1. Elevi si studenti angajati pe timpul vacantelor

Angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în vigoare.

Stimulentul financiar se acordă la cererea angajatorului din bugetul asigurărilor pentru șomaj.Perioada maximă de acordare a stimulentului financiar prevăzut este de 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.

Beneficiază de stimulentul financiar lunar prevăzut la  angajatorii care, pe perioada vacanţelor stabilită potrivit legii, încadrează în muncă elevi şi studenţi în baza:

a)  unui  contract  individual  de  muncă  pe urată  determinată,  egală  sau  mai  mică  decât  durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial;

b) unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei.

 

PROPUNERI DE COD FISCAL 2020

Codul fiscal 2020 se afla încă în stadiu de proiect si este disponibil pe mfinante.ro la secțiunea transparența decizională.

Modificarea salariului minim pe economie este deja in vigoare, iar din această modificare derivă creșteri pentru: ajutorul de șomaj, ajutorul de deces, punctul de amendă, contribuția pentru persoanele cu handicap neîncadrate si orice alt indicator având ca baza salariul minim pe economie si/sau salariul mediu brut pe tara.

Dacă proiectul de lege va fi votat in forma actuală el va produce o serie de schimbări pentru mediul de afaceri. Analizăm mai jos cele mai importante schimbări anuntate.

  • Se exclud din categoria veniturilor impozabile asimilate salariilor folosirea în scop personal a anumitor vehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice și se află în patrimoniul persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare a microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități;
  • Se reglementează obligațiile de plată și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, aferente avantajelor în bani și în natură primite de angajat de la terți.
  • Se modifica procedura scutirii de TVA pentru livrarea intracomunitară de bunuri.

Se presupune  că beneficiarul din statul membru de destinație să dețină un cod valid de înregistrare în scopuri de TVA, iar persoana ce efectuează livrarea intracomunitară de bunuri să dețină un set de minim 3 documente pe lângă factura corect întocmită. Pe scurt este vorba despre o declarație a beneficiarului că a primit respectivele bunuri, un document ce atestă transportul bunurilor (CMR, factură de transport)  si un set de documente eliberate de o autoritate publică ce atestă sosirea bunurilor în statul membru de destinație ( chitanță antrepozit sau declarație notariala)

  • Creste salariul minim pe economie

Salariul minim pe economie este stabilit diferențiat si noile valori aplicate de la 1 ianuarie sunt:

    • salariul minim brut pe economie este de 2.230 lei, pentru personalul încadrat pe studii medii sau fără studii;
    • salariul minim brut este de 2.350 lei pentru angajații care sunt încadrați pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare și care au vechime in munca de cel puțin 1 an.
  • Se clarifica anumite aspecte privind grupurile fiscale si rezidenta fiscală

Pentru aceasta se stabilesc prevederile referitoare la tratamentul neuniform al elementelor hibride, noțiune relativ nouă in codul fiscal. Prevederile se referă la introducerea unor condiții pentru limitarea posibilității afacerilor multinaționale de a deduce neuniform sau de a deduce in dublu anumite elemente financiare, bazându-se pe încadrarea lor juridica diferită in funcție de statul unde sunt înregistrate versus statul unde își desfășoară activitatea.

Se dezvoltă baza legală pentru crearea si utilizarea grupurilor fiscale, inclusiv in ce priveste plata impozitului pe profit al grupului.

De asemenea, se clarifică anumite aspecte privind încadrarea deducerilor primite de către persoanele fizice cu rezidență fiscală transnațională.

  •  Se exclud din punct de vedere TVA anumite teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene:

a) Republica Federală Germania:

Insula Heligoland;

teritoriul Busingen;

b) Regatul Spaniei:

Ceuta;

Melilla;

c) Republica Italiană:

Livigno.

Precum si o serie de teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene :

a) Insulele Canare;

b) teritoriile franceze menţionate la 349 şi art. 355 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

c) Muntele Athos;

d) Insulele Aland;

e) Insulele anglo-normande;

f) Campione d’Italia.

g) apele italiene ale lacului Lugano.”